Această cărte pe care o așteptam de ceva timp a sosit în mâinile mele pe data de 27 martie, Ziua Mondială a Teatrului. Ce coincindeță minunată! Cu toate că eu nu cred în așa ceva.
Este o cărticică mică mică, așa cam de mărimea unei vieți. Nici nu știu cât de repede am citit-o, cert este că nu am lăsat-o din mână. În timp ce mă amuzam în cuvintele ei, m-am găsit trântită de dramă, de realitate și de vis, toate trăirile în același timp.
Am râs și am plâns cu aceleași lacrimi! Nu am ce să spun prea multe despre această lume a copilăriei, a farmecului primei iubiri copilărești, a tradițiilor și credințelor, toate răsturnate de realitățile sociale, în afară de faptul că este fabuloasă! La fiecare pas l-am auzit pe Mălăele povestind toate acele întâmplări, rostind toate acele nume caraghioase.
Mi-ar fi plăcut să aibe 1000 de pagini, poate chiar mai mult, să nu se termine așa de repede, însă știu sigur că o voi relua iar și iar, ca să descopăr toate acele fețe care mi-au scăpat. Știu că de fiecare dată va fi altfel. Încercați cartea, mai ales în momente de cumpănă, cine știe, poate o să primiți o altă perspectivă.
Horațiu Mălăele, preferatul meu!
Cartea se găsește aici: https://www.libris.ro/tehomir-horatiu-malaele-ALL978-606-783-089-7–p13197478.htm?afid=ioanatrif