Sunt lucruri care mie nu mi se par absolut deloc grele, mai mult sunt chiar la îndemâna mea. Totuși specia umană vecină cu mine nu este de acord. Aparent nu se poate în lumea aceasta să pășești afară din casă fără să te enervezi. Fac tot posibilul să urmaresc binele și frumosul pentru propia mea sănătate mentală, dar lucrurile nu sutn chiar așa de simple.
Un tată împreună cu băiețelul său se află la bazin. Foate bine și frumos. Copilul sare frenetic în apă, deși este interzis și acest lucru se află specificat în multe locuri. Din păcate nu este atât de important, pentru că este un copil. Mai apoi se plictisesc și se îndreaptă frumușel către sala de fitness. Pe ușa acesteia se află notat : vă rugăm să intrați în sală numai dacă aveți echipament adecvat. Cei doi sunt proaspăt ieșiți din apă, dar nu, asta nu îi oprește. Râdem noi de americani căci li se scrie absolut tot, peste tot și vai de mine ce ne mai distrăm și ce proști sunt americanii. Ei bine, da, echipament adecvat nu este suficient pentru noi, trebuie să stea scris faptul că nu ieși din piscină și apoi faci numai apă în sala de fitness. Mai mult trebuie să stea scris că nu îți lași copilul să se maimuțărească pe aparatele din sală, căci nu sunt jucării. Altfel, dacă nu este scris acest lucru ai tot dreptul să o faci, mai mult și dacă este scris, ai la fel aceleți drepturi.
Am urmarit mai multe secvențe cu cei doi și mi-a fost clar faptul că problema este cel mai aproape în casele noastre, în exemplele pe care le dăm, în felul în care ne trăim viața de zi cu zi. Cam cum așa îi poți spune unui copil să respecte niște reguli, să îi respecte pe cei din jurul său, să înțeleagă că nu este buricul pământului ci o mică gânganie care stă la mila pământului, căci poate fi strivit într-o clipiptă, dacă exemplul pe care noi îl oferm direct este cum este.
Știm că trebuie să trișăm, că trebuie mereu să ne mândrim cu acest lucru, să nu avem bun simț, dar dragule tătic, te întreb eu azi un pic, asta îl înveți tu pe al tău copil, am înțeles și poate că îi va ieși în viață și poate că totul va fi bine, dar ce vă veți face voi în fața morții? Căci una peste alta este clar, faci ce faci, dar moartea nu o poți trișa, nu? Oricât de incredibil ți se pare, dar nu poți trișa și acolo și ghici ce?! Oricât ne ferim să discutăm despre asta, se va întâmpla.
Și atunci întreb, a cui este vina că noi suntem cum suntem? Aud foarte des molfăindu-se pretențios cuvinte mari, de genul „da, dar ăia afară…„ și mereu se ajunge la politică. Dar eu zic altceva, măi măscăriciule, afară așa făceai? Vrei o țară ca afară, cum se spune, începe prin a o respecta.
Am auzit că de parada de 1 decembrie, ziua unirii noastre, anul acesta, centenarul, o gașcă de oameni merg la parada de la București cu scopul precis de a se întoarce cu fundul la jandarmi în momentul în care vor trece. Mândrii tare acești băieți de ideea lor extraordinară și de ceea ce fac ei. Păi… oau! Nici nu știu ce să spun dragilor. 100 de ani de țară, atâtea suflete pierdute într-un război pentru noi, chin și luptă, iar noi urmărim în continuu niște agende, pentru orice și facem exact ce îi acuzăm pe ceilalți că fac.
Acuzată mereu că nu înțeleg, că nu vreau să mă lupt cu corupția, că toate cele rele, de oameni care le știu pe toate, care sunt imaculați, liberi, care respectă țara și regulile, care fac totul așa cum trebuie, care suferă nespus de pierderea Brătienilor și a altor nume sonore ale politicii noastre de acum 100 de ani și mai ales care se bat cu pumnul în piept că își respectă morții și strămoșii, la aflarea acestui extraordinar plan al acestora nu pot decât să… ceva ce nu pot scrie aici, căci nu este frumos și mă ceartă mama…
Săracii oameni care s-au sacrificat pentru țară, cei care nu s-au dat cu fundul de pământ că erau Brătienii bogați putrezi, că erau conduși de un nea intitulat Nababul de bogat ce era, nu, s-au dus pentru țară, nu pentru clasa politică, săracii de ei cum au murit degeaba pentru noi…Poate că era mai bine să ne strivească atunci niște băieți și să terminăm.
P.S. Centenarul se sărbătorește puternic la McDonald. Reclama pentru acest eveniment este…minunată.
Săraca de ea România Mare!
