Avem cu opoziția, draga de ea. Aproape am fost linșată, scuipată și apoi arsă pe rugă pentru faptul că în prostia mea enormă, mi-am permis să spun că nu avem opoziție în țara asta. Păi să vedem, cum poți să ți în frâu puterea, cum poți să îi controlezi, într-o așa zisă democrație dacă nu ai opoziție.
Ia să vedem, să fi șef, fără absolut nici un fel de competiție, să nu fie nimeni care să îți sufle în ceafă, să nu fie nimeni suficient de bun, de deștept și de puternic care să stea lângă tine, să te urmărească, să te acuze, să fie capabil să îți ia locul în orice secundă și să vezi ce fain este.
A fi în opozițe politic nu înseamnă să stai pe margine și să spui continuu că ceea ce fac ceilalți nu este bine. Nu este suficient să faci asta! Oricine poate să facă asta și oricum o face poporul, nu mai este nevoie și de 1000 de partide care să o facă.
Dacă ești opoziție, consieri că nu este bine și vi să cerșești voturi trebuie să vi și cu soluții. Nu este bine așa, dar uite ce idee avem noi. Este necesar să avem așa da, așa nu. Doar că noi avem numai partea de așa nu.
Dragonul nu a leșinat niciodată pentru că a venit eroul să îi povestească cum nu este bine ceea ce face, cum el nu este de acord și gata. Dragonul a dispărut atunci când a fost înfrânt de un erou.
Nici fantasmagoriile nu ajută. Pe principiul să fie bine, să nu fie rău, să fie pace în lume. Nu. Poate pun unii botul și leșină, dar când nu există faptele care să susțină vorbele e cam trist. Mai apoi nici micile principii și promisiuni făcute nu se țin, pentru că de, mirosul de ciolan este cel mai puternic. Doar că ăștia au voie, pentru că au cumva o aură de minunați.
Am mai zis și am să tot repet. Românul are memoria foarte scurtă și lui îi place să se încadreze în trenduri și cam atât. Nu vrem așa că e de porc. Dar cum vrem? Meh, nu contează. Important este că nu așa. Desigur că și atunci când se schimbă descoperim că este la fel, nu e bine nici așa. Dar mai apoi ștergem tot cu buretele în speranța că nimeni nu are să îți mai aducă aminte.
Mai sunt câțiva fraieri care își aduc aminte și ăia sunt puși la zid și înjrași cu toate foarțele posibile. Interesant este că apar oamenii ăștia mari luptători exact din cercurile alea cu care acum ceva timp îți explicau cum îi cam plictisești cu astfel de discuții și cum ei au venit să bea nu să asculte mizerii, cui naiba îi pasă? Dar hei, când s-a transformat într-un trend să fi justițiar, pac, a apărut și brusc îți ține morală despre cum e bine și ce e rău și cum trebuie ceva făcut. Zi zău!
Dar când reprezentații opoziției îți dau în scris că ei mai întâi se opun și după aceea se gândesc, atunci zici bă, e bine, suntem bine.
Ei, eu trăiesc pe altă planetă, în colțul meu unde trendul îmi aruncă cu coji de banane și roșii stricate în cap pentru că întreb turmentată eu totuși cu cine votez și unde, pe bune acum, unde este opoziția, pentru că vreau cu ea! Dar unde să mă duc să o găsesc, căci am mai multe șanse să dau peste Graal.
Haidați cu pietrele și cu injuriile.
