A trecut și celebrarea Centenarului Marii Uniri ( https://slashacudetoate.eu/1-decembrie-centenarul-marii-uniri ) și am rămas cu un gust amar, gust pe care îl voi avea cel mai probabil până la sfârșitul vieții. România este o minune, o țară extraordinară a cărui popor nu se descurcă să o onoreze. Din păcate românul actual este fără neam și fără patrie, este condus de trenduri și de ce crede că ar trebui să facă sau să zică pentru a arăta cât mai drept, cât mai nobil, cât mai filantrop, mai cult, mai interesant, mai cinstit și mai extraordinar. Din păcate asta nu aduce decât zâmbete pe fețele celor care râd de lipsa noastră de coloană vertebrală și care profită de prostia noastră fără de margini.
Lucrurile au stat în diverse feluri, nici una suficient de potrivită pentru ocazia în cauză. De la 1 decembrie stau și mă gândesc dacă are sau nu rost să scriu acest articol căci mă va umple de tristețe, dar azi am văzut două lucruri care m-au marcat.
În primul rând că aș vrea să spun de la început că noi nu știm să facem diferența între lucruri, totul este o amestecătură și noi nu ne oprim să le împărțim un pic. Mai mult, este un trend pe care eu îl văd în ideea ”îmi pasă prea mult și trebuie să arăt asta”. Și pe acest principiu găsim ceva ce nu are legătură cu subiectul în cauză și ne dăm un pic în spectacol.
Centenarul a trecut săracul de el. A fost multă lume peste tot, unii care nu prea au treabă cu nimic, dar au ieșit să vadă, alții care au mai simțit câte ceva, depinde. Un mare papagal și acoliții săi s-au dus la paradă să își întoarcă fundul către jandarmerie, căci în căpățâna lui isterică și limitată asta a înțeles el că trebuie să facă și cam atât obraz are. Aveam temeri că va ajunge unde nu l-aș dori, dar se pare că mare său aliat a făcut și face în continuare o baie zdravănă de mulțime. Alții au venit cu discursuri siropoase, incorecte și stupide. Așa cum face mereu politicianul. La Alba Iulia s-a făcut o statuie cu această minunată ocazie. Desigur statuia unei cruci, doar ce altceva?!
Erau colo niște băieți frumoși, în rochițe negre, conduși de cel mai băiat, îmbrăcat în rochița-i albă imaculată și cu coroana de aur pe cap, cu un băț în mână, băieți care împreună ar fi putut juca în Patimile lui Iisus. Pe post de farisei, desigur.
Am mai zis, nu a fost o sărbătoare pentru mine, ci o comemorare. Nu mi-a venit să mă bucur, căci lucrurile stau cum stau, ne batem joc din ce în ce mai tare și la 100 de ani de la Mare Unire suntem mai dezbinați decât am fost vreodată. Trădători de țară devin eroi peste noapte, căci au intrat în trend și poporul are memorie scurtă rău. Dorim o dezbinare bazată pe ipocrizia și nesimțirea politicienilor, dar nu vedem că toți sunt politicieni și sunt tot la fel, chiar dacă unii folosesc un pr mai bun decât ceilalți. În loc să ne unim noi în defavoarea lor, a tuturor, ne certăm, în defavoarea noastră. Și când vom realiza că aceeași inapți sadici sunt la putere va fi prea târziu, mai apoi ne vom plânge de milă că am fost fraieri și am căzut în capcană și vom spune dar vai, ce amărâți și săraci suntem noi. Doar că sorții nu îi plac ipocriții și cretinii.
Bun acum, nu sărim într-un picior, căci avem probleme, chiar mari, dar acum 100 de ani niște oameni au împlinit visul de aur al poporului și l-au plătit cu sânge greu, iar asta îmi aduce acea mândrie în suflet. Mândria că poporul român a demonstrat că atunci când vrea poate și nu se lasă. Un copil a murit de foame. Nu se știe dacă neapărat pentru că nu s-a găsit o coajă de pâine nicăieri sau nu i s-a dat de mâncare. Am lucrat în domeniu și am văzut multe. Cele mai sărace familii, nu cu un copil, ci cu mulți făceau pe dracu în patru și de undeva ceva găseau să mestece. Nu suficient, nu cât trebuie, dar se găseau.
Un copil a murit săracul de foame în România anului 2018. Este trist, da. Concluzia? ”Nu am nici un motiv de mândrie pentru centenarul ăsta.” În primul rând o exprimare oribilă pentru un personaj care lucrează în domeniul cuvintelor. În al doilea rând nasol cu centenarul ăsta care nu s-a ocupat să nu moară nimeni de foame și există o legătură strânsă între un lucru și celălalt. Nu este pe post de scuză, moartea unui copil este o tragedie, dar sunt convinsă că acum 100 de ani s-a murit în masă. De multe lucruri, mai ales de foame și asta nu i-a oprit. Mai mult, s-a murit de foame și de mizerie peste tot în lume și încă se face asta. România anului 2018? Da. Germania 2018, SUA 2018 și așa mai departe. Nu am continuat discuțiile pentru că nu aveau rost, că așa ne place să luăm o tragedie și să o utilizăm în alte contexte, să amestecăm totul, ca să ne dăm în spectacol. Dar mi-a stat pe suflet, căci este simplă întrebarea. Dacă lucrurile stau așa, de ce avem poză de profil cu pălăriuță și frumos îmbrăcată și zâmbăreață? Dacă întrebarea care vă trece prin cap este ce legătură are una cu cealaltă, atunci răspunsul este : exact.
Consider că regina Maria a crezut până la sfârșitul vieții sale că pământul românesc și-a cerut plata în sânge și plata supremă a fost plătită cu moartea prințului Mircea. Și eu cred asta, indiferent cât de tare voi fi criticată pentru acestă viziune. Niciodată pământul nu s-a câștigat la concursul de dat ochii peste cap, ci prin sacrificiu greu. Și femeia asta ( https://slashacudetoate.eu/regina-maria ) a făcut tot posibilul și a împins pe toată lumea de la spate să facă ce trebuie. Noi nu am considerat că merită să facă parte din personalitățile Marii Uniri, am zis-o și în celălalt articol și am să mai zic de 100000 de ori. Rușine!
Este dureros să ști că asemenea grele sacrificii sunt luate în bătaie de joc azi și toată lumea, de la conducerea țării ( completă ), până la oamenii de rând ( din toate colțurile României Mari, culmea ). Își bat joc cum pot, în loc să încerce o lume mai bună, o țară mai bună prin puterea propriului exemplu. E bine totuși că unirea s-a făcut de către poporul de acum 100 de ani, căci mă îndoiesc că mai apoi se realiza.
Avem ceva frumos, pe post de concluzie și anume: sub patronajul lui Dodon, prietenii noștri care fac reconstituire istorică în Republica Moldova au lucrat la un documentar despre Ștefan cel Mare https://www.youtube.com/watch?v=4l2UR6zJw6Y . Am rugămintea să ne abținem de la povestea cu huuuuăăă Moldova, rușii, comuniștii și chestiile asta, deoarece le cunosc foarte bine și sunt atât de bine utilizate încât și-au pierdut orice valoare și au devenit niște vorbe pe care le mestecăm aiurea și care de cele mai multe ori, nu au treabă cu se discută.
Oricum felicitări!
Și avem ceva și de sfârșit, așa un lucrușor și anume dezvelirea statuii reginei Maria…la Asford, Marea Britanie.
