Avem iarnă și tot iarnă, 14 ianuarie, dar este o zi frumoasă cu o grămadă de fapte și personaje care mai de care mai interesante. Avem descoperiri interesante, avem pentru prima oară conceptul de țar, avem scriitori, inventatori și oameni de știință care și-au câștigat nemurirea, ce să mai, avem de toate!
Mergem în anul 1506 pentru a vedea o minunată descoperire, lângă Roma și anume un grup statuar grec intitulat Laocoon și fiii săi, executat dintr-o superbă marmură albă datând din perioada elenistică.
Mergem în anul 1514 când îl avem pe papa Leon al X-lea care emite o bulă împotriva sclaviei. Acum că a fost sincer, sau un lucru de imagine, mie îmi este clar că cel puțin biserica și toți care se bat cu pumnul în piept pentru faptul că sunt creștini nu ar fi trebuit nici măcar să conceapă povestea asta cu sclavia. Știm că lucrurile nu au stat chiar așa și din 1514 până s-a terminat în totalitate povestea a mai durat niște sute de ani.
Ne mutăm în anul 1547 când în Rusia Ivan al IV-lea, cunoscut de către noi precum Ivan cel Groaznic își ia pentru prima oară titlul de țar. Acest titlu, menit din acel moment conducătorilor Imperiului Rus este menit să arate noblețea și puterea țării și a conducătorului său, fiind deci moștenitorii țarului. Despre acest personaj avem aici un articol https://slashacudetoate.eu/ivan-cel-groaznic
Mergem în 1557, Brașov. Diaconul Coresi tipărește prima sa carte, de data aceasta în limba slavona, urmând prima și în limba română tot la Brașov, tot de către el. Istoria acestui personaj și a locului unde s-au tipărit aceste prime cărți, Prima Școală Românească este un loc plin de istorie și de o frumusețe aparte.
Mergem în 1876, când doi băieți, Bell și Gray brevetează pentru prima oară telefonul. Această invenție spectaculoasă a ajuns să stăpânească omul din zilele noastre. În istoria sa telefonul a fost un ajutor de nădejde și cu siguranță este la fel și azi, însă utilizarea sa exagerată a început să îngenuncheze omenirea.
Mergem în anul 1898 când lumea își ia adio de la un băiat care nu va fi uitat niciodată și anume Lewis Carroll. Capodopera sa Alice în Țara Minunilor este citită și în zilele noastre și a fost modificată și schimbată în o grămadă de feluri, însă nu și-a pierdut farmecul.
Mergem în 1934 unde lumea îi spune adio lui Ioan Cantacuzino, medicul și bacteriologul român căruia îi datorăm foarte multe. Din păcate în zilele noastre ne cam batem joc și de memoria acestui domn, căci stăpânilor noștri nu le place să ne vedem de cercetări și să producem lucruri, căci tre să le cumpărăm de la ei.
