1 martie

429597020 725877506341730 8527615699214321594 n 780x595 - 1 martie

Mâine este ziua mea de naștere. Va fi primul an în care mama nu-mi va spune la mulți ani, primul an în care bunica mea nu-mi va spune la mulți ani. Faptul că ele au plecat a fost dureros, faptul că ele nu se mai întorc este ciudat și greu de înțeles. Uneori aud ceva care mă amuză, sau care mă intrigă și pun mâna pe telefon să o sun pe mama. Uit.

  În perioada bolii ei am învățat să mă uit la mine. Asta a fost lecția cea mai complicată, pentru că nu știam de unde să o apuc. Mi-am dat seama că nu m-am uitat niciodată cu atenție în mine. Ce am eu nevoie, care sunt luptele pe care vreau să le port și cele care merită purtate. Diferența între ele.

  Care sunt punctele mele forte și care sunt punctele slabe, ce mă interesează și ce vreau. Despre ce este vorba în existența mea. Am privit în viitor ca să pot antrena prezentul.

  Știam povestea unei bătrâne care privea pe geam și spunea iar și iar: „mă duc pe drumul meu”. Vorbele astea mi-au rămas întipărite în minte, dar nu-mi amintesc cine le spunea, chiar dacă mi-am stors mult capul cu această întrebare. Pare-se că important este mesajul. L-am înțeles de curând. Drumul meu e aici, îl extind, îl pavez, îl aranjez. Mai calc și pe lângă, dar revin.

  Am câștigat și am pierdut, dar cel mai important este că am mers înainte și m-am întâlnit cu o variantă a mea despre a cărei existență nu am avut idee. Rănile se vindecă, ajung să vorbească despre supraviețuire atunci când se transformă în cicatrici.

  Analizez diferența dintre chestiunile lăsate de izbeliște pentru că nu era momentul lor și cele care lăsate pentru că nu aveau sens. Cert e că am învățat să mă compar cu mine. Ce pot eu să fac? Am lăsat-o moale cu judecata, față de mine, față de lume.

  Credeam că am pierdut oameni, dar ei sunt parte din mine. Vindecarea este un proces lung și am de gând să-i dau timpul necesar. Și las dorul să fie prezent, are locul lui.

  Mereu am iubit primăvara, este anotimpul meu. Frumos, proaspăt, verde pe de-o parte, rece și încă întunecat, schimbător și ciudat pe de altă parte. Îl înțeleg. Renașterea nu este simplă.

235254341 3956599054469022 1982880106145174197 n 1 - 1 martie
Ultimele postari ale lui Ioana Trif (vezi toate)
Please follow and like us:

Comments

  1. Petru

    Îți urăm dragă Ioana să-ți urmezi cu încredere drumul !
    Am fost martorii dragostei cu care te-au înconjurat cei plecați din această lume prea devreme.
    Ne gândim cu drag la tine, La mulți ani!
    Lili și Petru

  2. Csöpi

    Tare frumos spus draga mea Ioana. E greu, dar acele zimbete și imagini calde vor ramine veșnic în inima ta. Te iubesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *